1. 4. Componente hardware - 1. 4. 1. Dispozitive de memorare

Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink

1. 4. Componente hardware

Ansamblul componentelor hardware se numeste configuratia calculatorului. Configuratia minima contine componente absolut necesare functionarii calculatorului (ex: memorie, procesor, tastatura), iar configuratia maxima , toate componentele care pot fi conectate la calculator. Prezentam în continuare cele mai importante componente hardware:

1. 4. 1. Dispozitive de memorare

Memoria este spatiul în care au loc activitatile calculatorului. Ea contine instructiunile executate de procesor si datele prelucrate.

Memoria interna se compune din memoria RAM si memoria ROM BIOS. Memoria externa este formata din: harddisk, discheta, CD-ROM, CD-RW, cartele foto si altele. Discurile sunt citite/scrise cu ajutorul unor dispozitive numite unitati de disc (disk drives).

Memoria de tip ROM (Read-Only Memory) poate fi doar citita, nu si scrisa (modificata); celelalte tipuri de memorii permit atât citirea, cât si scrierea.

Unele memorii sunt mai rapide (timpul necesar citirii/scrierii este mai mic), iar altele mai lente. Cea mai rapida memorie este memoria cache a procesorului, urmata în ordine de RAM si memoriile externe: harddisk-ul, CD-ul, discheta.

Unitati de masura pentru memorie

Unitatea de masura elementara pentru memorie este bit -ul (notat b) – aceasta fiind cantitatea minima de informatie ce poate fi retinuta.

8 biti formeaza un byte – sau octet (8b = 1B). 1024 bytes = un kilobyte (1024B = 1KB); 1024 kilobytes = un megabyte (1024KB = 1MB); 1024 megabytes = un gigabyte (1024MB = 1GB); 1024 gigabytes = 1 terrabyte (1024GB = 1TB).

• capacitatea memoriei RAM este de ordinul sutelor de MB – uneori chiar câtiva GB;

Memoria RAM

Memoria RAM (Random Access Memory) contine instructiuni ale programelor ce se executa la un moment dat. Programele sunt încarcate de pe harddisk, complet sau în etape (în functie de capacitatea RAM).

Memoria RAM se monteaza pe placa de baza sub forma de module (placi) de memorie. Spre deosebire de celelalte memorii, este volatila (continutul dispare la oprirea calculatorului).

@ Epuizând rapid datele de prelucrat, procesorul asteapta altele noi (în majoritatea timpului, procesorul nu face nimic !). Cu cât capacitatea RAM este mai mare, cu atât procesorul este mai ocupat, crescând performantele sistemului.

Daca memoria RAM este prea mica, atunci harddisk-ul lucreaza mai intens pentru a compensa lipsa spatiului de memorare, jucând rolul memoriei RAM (pe harddisk se gaseste un fisier numit swap în care se încarca programele executate), ceea ce degradeaza performanta sistemului, harddisk-ul fiind o memorie lenta. Pe de alta parte, daca RAM depaseste o anumita limita, performanta sistemului nu mai creste, deoarece programele "încap" în întregime în RAM.

Memoria ROM BIOS

Se afla pe placa de baza si contine programul BIOS (Basic Input-Output System = sistemul de baza pentru intrari – iesiri), care realizeaza "comunicarea" cu dispozitivele hardware independent de sistemul de operare. Dupa pornirea calculatorului, acest program:

• testeaza componentele hardware (ex. memoria RAM, unitati de disc, tastatura, etc.),

• stabileste modul lor de functionare (ex: ordinea de bootare – în care se cauta sistemul de operare pe discurile prezente, configurarea unitatilor de disc, a perifericelor, placii de sunet, etc.).

Harddisk-ul

Harddisk-ul (disc dur) – pe scurt HD – este un suport magnetic pentru informatie (informatia este scrisa prin magnetizare), de mare capacitate (câteva zeci sau sute de GB). Spre deosebire de RAM. harddisk-ul pastreaza datele în permanenta. Pe harddisk se afla sistemul de operare si toate programele instalate pe calculator, documentele utilizatorului si alte date (muzica, imagini, filme, kit-uri de programe, etc.).

Harddisk-ul este compus din mai multe discuri suprapuse numite platane , care sunt rotite în permanenta (cu 5400 – 10000 rotatii/minut). Informatia este citita/scrisa cu ajutorul unor capete de citire/scriere.

Unitatea de disc în care este manevrat harddisk-ul se numeste HDD (harddisk drive). Citirea/scrierea datelor pe harddisk este semnalizata de ledul de pe fatada unitatii centrale.

@ Kitul de instalare este un dosar ce contine, în forma comprimata, fisierele necesare instalarii unui program. Exemple: kit de Microsoft Office, kit de Norton Utilities, etc. Utilizatorul poate sa pastreze kit-uri de instalare pe CD-uri sau într-un dosar creat special pe harddisk.

@ Componentele unui harddisk sunt: platanele (platters), axul central, capetele de citire/scriere si circuitele electronice integrate.

• Platanele sunt discuri metalice, acoperite pe ambele parti cu un strat subtire de oxid de fier sau alt material magnetizabil.

• Platanele sunt montate pe un ax central si rotite în permanenta, simultan si la aceeasi viteza, de motorul harddisk-ului.

• Capetele de citire/scriere sunt montate pe brate metalice extinse pe ambele suprafete ale fiecarui platan. Miscarea de “du-te vino” a capetelor între centrul platanelor si margini, combinata cu rotirea platanelor permite accesul capetelor la orice zona de pe platane.

• Circuitele electronice intregrate transmit din calculator comenzi de miscare a capetelor si preiau datele citite/scrise.

FUNCTIONAREA HARDDISK-ULUI. Datele sunt înregistrate de calculator pe harddisk ca serii de biti , fiecare bit fiind memorat sub forma unei sarcini magnetice (pozitiva sau negativa) pe suprafata de oxid a platanului cu ajutorul capului de citire/scriere. Bitii nu sunt stocati neaparat succesiv; ci deseori pe mai multe suprafete de pe diferite platane. Când calculatorul cere date de pe harddisk, platanele sunt rotite si capetele acceseaza zonele precizate. Capetele determina sarcina magnetica pentru fiecare bit (pozitiva sau negativa) si transmit înapoi aceasta informatie calculatorului. Accesul la datele stocate se face direct (aleator) si nu secvential , ca în cazul benzilor magnetice.

Discheta (floppy disk)

Este un disc magnetic, cu acelasi mod de functionare ca si harddisk-ul, dar de capacitate si viteza mult mai mici. Unitatea de disc pentru manevrarea dischetei se nume s te FDD (floppy disk drive). Capacitatea unei dischete obisnuite (în forma de patrat cu latura de 3,5 inci) este aproximativ 1,4 MB.

O discheta este protejata la scriere (write-protected) – atunci când fanta de protectie din coltul acesteia este descoperita. Protejarea la scriere nu permite modificarea continutului dischetei (de exemplu, virusarea). Pentru a copia sau salva fisiere pe discheta, trebuie acoperita mai întâi fanta de protectie.

Operatiile de citire/scriere a dischetei sunt semnalizate prin aprinderea unui led de pe fatada FDD.

CD-ul (compact disk)

CD -ul este disc optic, care este scris cu ajutorul unei raze laser, prin procedeul numit "ardere" ( burning ) si este de doua feluri: CD-ROM – care poate fi numai citit – si CD-RW (rewrite-able) – care poate fi si scris într-o unitate speciala numita CD-Writer. Capacitatea unui CD este de 650-800 MB. Un alt tip de disc optic este DVD -ul (Digital Versatile Disk sau Digital Video Disk), cu capacitatea de peste 4GB.