|
Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
|
|
Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
Microsoft Excel este un editor de foi de calcul tabelar, prezent în pachetul de programe Microsoft Office. Programul permite, printre altele: stocarea si organizarea datelor în forma de tabele, efectuarea de calcule si reprezentarea grafica a datelor. Lansarea se face din meniul Start> All programs (Toate programele)> Microsoft Excel sau deschizând un document Excel într–o fereastra de explorare.
Principalele elemente ale ecranului Excel sunt prezentate mai jos.
Ecranul Excel: 1 – bara de titlu, 2 – bara de meniuri, 3 – bare de instrumente, 4 – zona de referinta, 5 – linia de formule, 6 – foaia de calcul, 7 – celula activa, 8 – etichete ale foilor de calcul, 9 – bara de stare, 10 – pointer de mouse.
Suprafata de lucru din Excel se numeste foaie de calcul si este împartita în 65536 de linii si 256 de coloane . La intersectia unei linii cu o coloana se afla o celula . Celula în care se pot introduce date la un moment dat se numeste celula activa si are marginile îngrosate.
Un document Excel se numeste registru (workbook) si contine de obicei trei foi de calcul (sheets). Fiecarei foi îi corespunde în partea de jos a ecranului o eticheta, pentru accesarea rapida cu mouse–ul.
Celula este folosita în calcule printr-o notatie, constând în adresa celulei (ex: B2) sau chiar un nume pentru aceasta. Notatia unei celule apare în zona de referinta - Name box (Caseta nume) - prin selectarea celulei respective.
Formula este un înscris care începe cu semnul “=“. Acesta indica programului Excel ca trebuie sa calculeze ceea ce urmeaza dupa acest semn si sa afiseze rezultatul în aceeasi celula, în locul formulei introduse. De exemplu, dac a într–o celula introducem formula =1+2, Excel calculeaza rezultatul si îl afiseaza în aceeasi celula: 3 .
Linia de formule contine formula din celula selectata, sau continutul acesteia (daca în celula nu este o formula). Linia de formule si zona de referinta se gasesc în bara de formule , aflata deasupra foii de calcul.
Bara de stare contine informatii despre: operatia curenta. (ex. Ready (Gata) daca s–a terminat introducerea datelor în celula), modul curent de lucru (ex. CAPS daca s–a activat CAPS LOCK) si altele.
CU MOUSE – UL : folosim barele de derulare orizontala si verticala. Pentru selectarea unei celule, facem clic pe aceasta.
CU TASTATURA : folosim tastele si combinatiile prezentate în capitolele anterioare (Word, lucrul cu tabele) : tastele directionale, HOME, END, PAGE UP, PAGE DOWN, CTRL + HOME, CTRL + END – efectele fiind similare.
SELECTAREA UNEI CELULE se face prin clic pe aceasta sau folosind tastele de mai sus. Prin selectare, se activeaza celula respectiva.
Uneori se lucreaza cu zone dreptunghiulare formate din celule adiacente, numite domenii de celule.
SELECTAREA UNUI DOMENIU se face prin tragere cu mouse-ul, în diagonala, peste acesta (pointerul având forma de cruce groasa 
). Daca, simultan, tinem apasata tasta CTRL , putem selecta un grup de celule sau domenii neadiacente. Pentru selectarea unui domeniu mai mare: selectam prima celula, tinem tasta SHIFT apasata, apoi selectam ultima celula.
SELECTAREA UNEI COLOANE se face cu clic pe capatul de coloana (pe una din etichetele: A, B, C, etc). Daca dorim selectarea mai multor coloane, tragem peste capetele acestora.
SELECTAREA LINIILOR se face similar ca în cazul coloanelor, folosind capetele de linie (etichetate: 1, 2, 3, etc.).
SELECTAREA ÎNTREGII FOI se face prin clic pe butonul Select all (Selecteaza tot), aflat în coltul stânga – sus al foii.
SELECTAREA TUTUROR FOILOR din registru: efectuam clic dreapta pe o eticheta de foaie si alegem Select all sheets (Selectare totala foi) din meniul contextual aparut.
Liniile sunt notate cu numere de la 1 la 65536, iar coloanele cu litere: A, B, . . . , Z, AA, AB, . . . , AZ, BA, BB, . . . , IV. Celulele sunt notate precizând coloana si apoi linia respectiva (ex.: A3, BB12, etc. ).
Un domeniu se noteaza folosind adresele a doua colturi opuse ale dreptunghiului, separate prin “ : “ sau “ .. “ (ex.: notatiile B2 .. C3, B3 : C2, C3 .. B2 desemneaza acelasi domeniu).
Pentru a desemna toata linia/coloana se foloseste notatia X : X, unde X este litera coloanei sau numarul liniei respective (exemple: E : E = toata coloana E, 3 : 3 = toata linia 3).
Pentru a nota o celula aflata într-o anumita foaie de calcul, se preceda notatia celulei cu numele foii respective, urmat de semnul “ ! ” (ex: Foaie2!C3 înseamna celula C3 din foaia “Foaie2”).
|
Se poate atribui un nume pentru celule si domenii, care poate fi folosit în locul notatiei acestora (ex.: domeniul B1:B2 sa fie numit “note”). În acest scop: P1 . Selectam celula sau domeniul repectiv. P2 . Facem clic în zona de referinta. P3 . Introducem numele dorit (fara spatii) si tastam ENTER.
@ Stilul uzual de notare al celulelor se numeste A1. O alta regula de notare a celulelor, numita R1C1, consta în identificarea celulelor prin numerele de linie si de coloana (ex.: celula C3 este notata R3C3). Pentru activarea ei procedam astfel: P1 . Apelam meniul Tools (Instrumente)> Options (Optiuni). P2 . La tab – ul General, bifam caseta de marcaj R1C1 Reference Style (Stil referinta R1C1). P3 . Apasam OK.
REDIMENSIONAREA COLOANELOR . Pentru redimensionarea manuala a unei coloane, tragem cu mouse – ul marginea dreapta a capatului coloanei respective. Prin dublu clic pe acest marcaj, se realizeaza adaptarea automata la lungimea datelor din coloana. Pentru redimensionarea mai multor coloane simultan, în prealabil selectam coloanele respective.
Pentru precizarea exacta a latimii : P1 . Selectam coloana/coloanele. P2 . Apelam meniul Format (Formatare)> Column ( Col oana)> Width (Latime). P3 . Introducem latimea dorita pentru coloana/coloane.
În plus, pentru ca doua coloane sa aiba aceeasi latime , procedam astfel: P1 . Selectam o celula din coloana de referinta. P2 . Executam comanda Edit (Editare)> Copy (Copiere). P3 . Selectam coloana ce urmeaza sa aiba aceeasi latime cu prima. P4 . Apelam meniul Edit (Editare)> Paste special (Lipire speciala) si selectam butonul radio Column widths (Latimi coloane).
REDIMENSIONAREA LINIILOR - se face analog ca în cazul coloanelor. Astfel:
Modificarea manuala a înaltimii liniei se face prin tragerea marginii inferioare a capatului de linie.
Adaptarea automata a înaltimii liniei la înaltimea datelor din linie se face prin dublu – clic pe marginea inferioara a capatului de linie.
Precizarea exacta a înaltimii liniei se face apelând meniul Format (Formatare)> Row (Rând)> Height (Înaltime).
Se pot însera în foaia de calcul una sau mai multe celule, linii si coloane. Pentru aceasta:
P1 . Efectuam una din urmatoarele operatii:
• Pentru celule : selectam un domeniu de celule, de aceeasi dimensiune cu cel ce trebuie inserat.
• Pentru o linie : selectam o celula din linia deasupra careia se face inserarea.
• Pentru mai multe linii : selectam un numar de linii egal cu cel al liniilor ce trebuie inserate. Inserarea se va face deasupra selectiei facute.
• Pentru o coloana : selectam o celula din coloana în stânga careia se face inserarea.
• Pentru mai multe coloane : selectam un numar de coloane egal cu cel al coloanelor ce trebuie inserate. Inserarea se va face deasupra în stânga selectiei facute.
P2 . Din meniul Insert (Inserare) alegem, de la caz la caz, Cells (Celule), Rows (Rânduri) sau Columns (Coloane).
P3 . Daca inseram celule, alegem una din optiunile aparute în caseta Insert (Inserare): Shift cells right (Deplasare celule la dreapta), , Entire row (Tot rândul) sau Entire column (Toata coloana) si apasam OK.
O alta metoda este urmatoarea: P1 . Selectam una sau mai multe linii sau coloane, sau un domeniu de celule. P2 . Facem clic dreapta pe un capat de linie sau coloana, sau pe o celula din cele selectate. P3 . Din meniul contextual alegem Insert (Inserare).
Pentru stergerea de celule, linii sau coloane, procedam astfel: P1 . Selectam celulele, liniile sau coloanele respective. P2 . Selectam comanda Delete (Stergere) din meniul Edit (Editare) sau din meniul contextual al selectiei facute. P3 . Pentru celule, alegem una din optiunile aparute în caseta Delete (Stergere): Shift cells left (Deplasare celule la stânga), Shift cells up (Deplasare celule în sus), Entire row (Tot rândul) sau Entire column (Toata coloana) si apasam OK.
|
Pentru a schimba ordinea foilor, tragem cu mouse-ul eticheta foii respective, în alta pozitie.
P1 . Facem clic dreapta pe eticheta unei foi de calcul. P2 . Din meniul contextual, alegem, de la caz la caz: Insert (Inserare), Delete (Stergere) sau Rename (Redenumire).
N Stergerea unei foi este o operatie ireversibila , neputând fi anulata folosind comanda Undo. Singura posibilitate de a recupera foaia stearsa este sa nu salvam documentul la închidere.
Pentru ascunderea/reafisarea tuturor etichetelor: P1 . Apelam meniul Tools (Instrumente)> Options (Optiuni). P2 . Selectam, respectiv deselectam caseta de marcaj Sheet tabs (Etichete foi de calcul).
De asemenea, putem redimensiona zona etichetelor foilor, tragând extremitatea dreapta a acesteia (pointerul având forma 
).
@ Se pot ascunde o foaie sau chiar tot registrul, apelând meniul Format (Formatare> Sheet (Foaie)> Hide (Ascundere), respectiv Window (Fereastra)> Hide (Ascundere).
Pentru a muta sau copia o foaie de calcul dintr–un registru în altul: P1 . Selectam foaia respectiva. P2 . Apelam meniul Edit (Editare)> Move or copy sheet (Mutare sau copiere foaie). P3 . Sub To book (În registrul), alegem registrul în care dorim sa apara foaia mutata/copiata. P4 . Daca dorim copierea foii, bifam caseta Create a copy (Creare copie). P5 . Apasam OK.
N Mutarea din registru sau stergerea unei foi de calcul poate afecta continutul altor foi, daca acestea contin formule care se refera la aceasta foaie.
|
Prezentam în continuare câteva metode care permit vizualizarea simultana a cât mai multor informatii.
SEPARAREA PANOURILOR . Un panou este o regiune din foaia de calcul, delimitata fata de restul foii prin bare orizontale sau verticale. În fiecare panou poate fi vizualizata o alta portiune din foaia de calcul. Pentru separarea panourilor, procedam astfel:
P1 . Plasam pointerul pe unul din marcajele de separare (Split box), aflate deasupra barei de derulare verticale, respectiv la dreapta barei de derulare orizontale. P2 . Când pointerul capata forma 
respectiv 
, tragem marcajul de separare în jos, respectiv spre stânga, pentru a stabili pozitia barei de separare verticale respectiv orizontale.
Pentru separarea panourilor putem de asemenea apela meniul Window (Fereastra)> Split (Scindare).
Anularea separarii în panouri se face prin dublu clic pe bara de separare aparuta, sau apelând meniul Window (Fereastra)> Remove Split (Anulare scindare).
|
ÎNGHETAREA PANOURILOR. Prin înghetare, panourile ramân fixe atunci când parcurgem foaia de calcul. Putem avea panouri înghetate: orizontal deasupra foii de calcul, vertical în partea stânga a acesteia sau în ambele pozitii simultan. Pentru înghetarea unui panou, procedam astfel:
P1 . Pentru a obtine:
Un panou orizontal superior – selectam linia deasupra careia se va afla panoul.
Un panou vertical în stânga – selectam coloana în stânga careia se va afla panoul.
Ambele panouri – selectam celula în stânga si deasupra careia se va afla panoul.
P2 . Apelam meniul Window (Fereastra)> Freeze Panes (Înghetare panouri).
Anularea înghetarii panourilor se face apeland meniul Window (Fereastra)> Unfreeze Panes (Anulare înghetare panouri).
VIZUALIZAREA SIMULTANA A MAI MULTOR FOI .
Pentru a vizualiza simultan mai multe foi de calcul, procedam astfel: P1 . Apelam meniul Window (Fereastra)> New window (Fereastra noua). P2 . Facem clic în noua fereastra aparuta si selectam aici o alta foaie de calcul. P3 . Repetam pasii 1 – 2 de câte ori este necesar. P4 . Apelam meniul Window (Fereastra)> Arran ge (Aranjare) P5 . Sub Arrange (Aranjare) alegem optiunea de aranjare dorita (alaturat, cascada, etc.).
Pot fi vizualizate astfel foi de calcul din mai multe registre. Daca dorim numai vizualizarea celor din registrul activ, bifam caseta Windows of active workbook (Ferestre ale registrului de lucru activ).
Tipul de data dintr-o celula determina modul în care Excel interpreteaza data respectiva si operatiile posibile cu aceasta. Continutul unei celule poate fi de urmatoarele tipuri:
Numeric (numere întregi sau zecimale, de exemplu: 1, -1.25, etc. )
Text
Data si ora – exemple: 1-Aug, 12:20:00 PM, 9/6/2004 10:22, etc.
Valoare logica (TRUE(adevarat) sau FALSE(fals))
Valoare de eroare – începe cu semnul “#”, fiind afisata daca valoarea din celula nu poate fi afisata sau calculata. Exemple:
### - coloana este prea îngusta pentru afisarea valorii din celula;
#DIV/0! – se încearca împartirea la 0 si altele.
@ Recunoassterea tipului de data dupa aliniere: textele sunt aliniate implicit la stânga în celula, valorile logice si de eroare – centrat, iar numerele, datele si orele – la dreapta.
|
@ Datele calendaristice sunt “vazute” intern de Excel ca numere, o data fiind echivalenta cu numarul de zile scurse începând cu 1 ianuarie 1900. Se pot efectua chiar operatii aritmetice cu date si numere naturale.
Introducerea datelor în foaia de calcul se realizeaza în celula activa, astfel:
P1 . Selectam celula respectiva (o activam ). P2 . Introducem continutul celulei (daca acesta este mai lung, textul apare deasupra celulelor vecine) P3 . Realizam validarea datelor, astfel încât acestea sa fie luate în calcul. Validarea se face prin urmatoarele metode:
• tastând ENTER sau selectând alta celula (de exemplu prin clic cu mouse–ul)
• apasând butonul 
Enter (Introducere) din stânga liniei de formule, în acest caz celula ramânând activa. Butonul 
Cancel (Revocare) permite anularea introducerii.
@ În timpul introducerii, bara de stare contine înscrisul “Enter”(“Introducere”), iar dupa aceasta, “Ready”(“Gata”).
|
@ La introducerea datelor numerice apar doi separatori: pentru zecimale si pentru mii , care difera în functie de setarile regionale ale calculatorului, de la tara la tara. Pentru vizualizarea si modificarea acestor separatori, apelam meniul Tools (Instrumente)> Options (Optiuni) si activam tab–ul International, optiunea de sub Number handling (Tratare numere). De asemenea, separatorul pentru lista, folosit în unele formule, este, de la caz la caz, virgula “,“ sau punctul si virgula “;“.
Când selectam o celula si începem introducerea datelor, vechile date (daca exista), se pierd. Pentru editarea (modificarea) datelor din celula, tastam F2 sau facem dublu clic pe celula, cursorul capatând forma 
(cursor de editare), apoi facem modificarile dorite. De asemenea, putem edita celula activa folosind linia de formule.
Sa vedem în continuare cum putem copia informatia din domeniul selectat, în alta parte din foaia de calcul. Copierea se poate face, de asemenea: în alta foaie, alt registru Excel sau chiar în documente create cu alte programe (ex.: Word). De asemenea, vom vedea cum se poate crea automat o serie.
Se procedeaza astfel:
P1 . Selectam celula/celulele ce trebuie copiate.
P2 . Efectuam operatia Copy (Copiere), folosind metodele deja cunoscute.
@ Dupa aceasta, domeniul de copiat ramâne selectat prin cadru punctat miscator . Deselectarea lui se face tastând ESC, sau selectând alta celula si tastând ENTER.
P3 . Selectam celula din coltul stânga – sus al zonei de destinatie, în care dorim sa apara informatia copiata. Zona de destinatie trebuie sa fie în afara celei copiate.
@ Putem de asemenea desemna zona de lipire prin tragere cu mouse–ul; daca ea este mai mare decât zona copiata, informatiile copiate se repeta (ex: 1, 2, 3, 1, 2, 3, etc. ).
P4 . Efectuam operatia Paste (Lipire) ), folosind metodele deja cunoscute.
COPIEREA CU TRANSPUNERE
|
Prin transpunere întelegem transformarea liniilor unui domeniu în coloane si a coloanelor în linii (vezi figura).
Daca zona de destinatie este un domeniu format din mai multe linii si/sau coloane, optional este posibila transfomarea sa, astfel încât liniile sa devina coloane si invers. Pentru aceasta, la pasul 4 de mai sus selectam sageata din stânga butonului 
Paste (Lipire) din bara de instrumente Standard si din meniul aparut alegem Transpose (Transpunere).
Este o tehnica prin care valoarea dintr–o celula este copiata automat în celulele vecine. Se procedeaza astfel: P1 . Selectam celula respectiva. P2 . Plasam pointerul deasupra coltului dreapta – jos al celulei, unde se afla un mic patrat. P3 . Când pointerul capata forma + (cursor de încarcare ), tragem peste celulele vecine. Acestea vor avea acelasi continut cu al celulei de plecare.
@ Daca valoarea din celula copiata este rezultatul unei formule, se va copia formula în celulele vecine - cum vom arata la “Copierea formulelor”.
Este o tehnica asemanatoare celei anterior prezentate, prin care generam automat valorile care urmeaza în serie celor din celula/celulele selectate. Exemple: dupa “luni” apare: “marti”, “miercuri”, etc., dupa “1, 2” apare: “3, 4, 5”, etc., iar dupa “anul 1” apare: “anul 2”, “anul 3”, etc.
Se procedeaza astfel: P1 . Selectam celula/celulele ce reprezinta începutul seriei. P2 . Plasam pointerul deasupra coltului dreapta – jos al selectiei. P3 . Când pointerul capata forma + (cursor de încarcare), tragem peste celulele vecine, pe orizontala sau pe verticala, obtinând continuarea seriei.
