7. 3. Formule si functii

Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Formulele sunt înscrisuri care încep cu semnul “=“, exprimand prin aceasta necesitatea realizarii unui calcul. Rezultatul apare în locul formulei introduse, în aceeasi celula. Calculul se poate realiza fie cu valorile efective (ex: =3+2, rezultat: 5), fie precizând adresele celulelor ce contin aceste valori. De exemplu, daca celulele C1 si C2 contin respectiv valoarile 3 si 2, atunci formulele =C1+C2 si = 3 +2 au acelasi rezultat: 5.

Formulele care contin, dupa semnul “=“, un nume predefinit si o lista de argumente între paranteze rotunde, se numesc functii . Exemple: =SUM(1, 2) sau, referind celulele C1 si C2: =Sum(C1:C2 ) – vezi figura.

@ Cu exceptia textelor închise între apostrofuri, în formule nu se face diferenta între litere mici si majuscule .

N NU SE INTRODUCE SPATIU în formule decât daca este necesar (de obicei în sirurile de caractere încadrate între apostrofuri).

7. 3. 1. Copierea formulelor

Folosirea în formule a adreselor de celule în locul valorilor efective, ofera doua avantaje:

• Daca editam, în foaia de calcul, celulele referite în formula, rezultatul formulei se actualizeaza automat.

• Se poate copia formula în celulele vecine, nemaifiind necesara introducerea în fiecare celula în parte.

P1 . Selectam celula continând rezultatul formulei. P2 . Plasam pointerul în coltul din dreapta-jos al celulei. P3 . Tragem cursorul de încarcare aparut (+) în directia dorita.

Formulele obtinute prin copiere difera de cea originala doar prin adresele celulelor la care se refera. De exemplu, copiind formula =average(b2:c2), obtinem: =average(b3:c3), =average(b4:c4), etc.

7. 3. 2. Adrese relative si adrese absolute

Adresa unei celule, modificabila prin copierea formulei în care apare, se numeste adresa relativa . În exemplul de mai sus, astfel de adrese sunt b2 si c2, care prin copierea formulei =average(b2:c2) devin b3, c3, b4, c4, etc.

Exista si situatii în care nu trebuie modificata adresa unei celule în formulele copiate, pentru ca acestea sa se refere la aceeasi celula ca si formula originala. Pentru aceasta, în formula originala, precedam notatiile pentru linia si coloana celulei cu semnul “$” (ex: $C$2), indicând astfel ca adresa celulei este adresa absoluta – nu se modifica în formulele copiate.

De exemplu, sa presupunem ca celula C2 contine cursul leu – dolar si calculam, pe baza listei de preturi în dolari (aflata în celulele A2..A5), preturile corespunzatoare în lei. Pentru aceasta, înmultim valorile în dolari cu valoarea aceleiasi celule (C2). De aceea, trebuie sa indicam adresa celulei C2 ca fiind absoluta, introducând în celula B2 formula =A2*$C$2. În formulele copiate (din celulele B3, B4, B5), adresa A2 devine A3, A4, etc. (este relativa), pe când adresa $C$2 ramâne aceeasi (este absoluta).

7. 3. 3. Operatori

Operatorii determina tipul de calcul ce este efectuat (aritmetic, logic, etc.) pe baza elementelor unei formule si sunt de patru tipuri:

• aritmetici : + , – (scadere sau negare), * (înmultire), / (împartire), % (procent – valoarea dinaintea sa se împarte cu 100), ^ (ridicare la putere – exemplu: 3^2 = 9);

@ Operatorul “ – “ înaintea unei expresii logice este considerat negare ; daca expresia are valoarea TRUE (adevarat), rezultatul negarii este -1, iar altfel este 0 (ex: formula = – (3=3) are ca rezultat numarul -1).

• de comparare : = , >, <, >= (mai mare sau egal), <= (mai mic sau egal), <> (diferit);

• de concatenare a textului : & (exemplu: ‘ro' & 'mania' = ‘romania'); g g

: sau .. (“de la .. pana la .. “) – folosit pentru notarea domeniilor de celule,

“,“ (virgula) – operatorul de reuniune a doua domenii (ex: A1:A5,B2:C10 este domeniul obtinut din reuniunea a doua domenii: A1:A5 si B2:C10)

Prioritatea operatorilor

Formulele sunt evaluate de la stânga spre dreapta, expresiile întâlnite fiind evaluate în ordinea prioritatii operatorilor, care este urmatoarea: 1. Operatorii de referinta. 2. “ – “ (ca negare). 3. %. 4. ^. 5. * si /. 6. + si - . 7. &. 8. Operatorii de comparare.

Pentru stabilirea ordinii operatiilor (fortarea prioritatii), se pot folosi paranteze (de exemplu, în formula =3*(2+1) se forteaza efectuarea adunarii înaintea înmultirii, rezultatul formulei fiind 9).

7. 3. 4. Functii

Functiile sunt formule compuse din: semnul “ = “, un nume predefinit si o lista de argumente între paranteze rotunde. Lista argumentelor contine valori de diferite tipuri, adrese ale celulelor ce contin aceste valori, domenii de celule sau poate fi vida.

Introducerea unei functii

Introducerea unei functii se face în doua moduri: prin tastare sau folosind butonul

Insert function (Inserare functie) din bara de instrumente Standard sau din stânga liniei de formule.

Prezentam în continuare a doua metoda, în care utilizatorul este asistat în construirea functiei.

• P1 . Selectam celula dorita si apasam butonul

Insert function (Inserare functie).

• P2 . Selectam categoria din care face parte functia. Categoriile de functii sunt:

Recommended (Recomandate) – functii propuse de Excel ca rezultat al unei cautari. Cautarea functiei se face introducând un cuvânt descriptiv sau o fraza cheie sub Search for a function (Cautare functie) si apasând butonul Go (Inserare) sau tasta ENTER;

Financial (Financiare), Date&Time (Data si ora), Math&Trig (Matematice si trigonometrice), Statistical (Statistice), Lookup&Reference (Cautare si referinta), Database (Baza de date), Text , Logical (Logice), Information (Informatii);

User defined (Definite de utilizator) – construite de utilizator în limbajul Visual Basic.

• P3 . Sub Select a function (Selecteaza o functie), selectam functia dorita si apasam OK.

• P4 . În caseta Function arguments (Argumente functie), introducem argumentele functiei. Pentru aceasta, fie folosim tastatura, fie, daca argumentele sunt celule sau domenii, le selectam cu mouse–ul în foaia de calcul, ele completându–se automat.

P1 . Selectam celula aflata imediat dedesubtul unei coloane sau în dreapta unei linii numerice P2 . Pentru Sum, apasam butonul

AutoSum (Însumare automata); pentru celelalte functii, apasam sageata alaturata butonului si alegem functia dorita. P3 . Tastam ENTER

Functii uzuale

Sintaxa : =SUM(n1, n2, . . . ) sau =Sum(domeniu), unde n1, n2, . . . sunt valori numerice iar domeniu este un domeniu de celule. Este utila pentru calcularea totalurilor. Categoria: Matematice.

• AVERAGE – calculeaza media aritmetica a mai multor numere sau celule numerice.

Sintaxa: =AVERAGE(domeniu). Este utila pentru calcularea mediilor, de exemplu la sfârsitul unui semestru sau an scolar. Categoria: Statistice.

Sintaxa: =COUNT(domeniu ). Este utila, de exemplu, pentru calcularea numarului de participanti la un examen prin numararea notelor obtinute de acestia. Categoria: Statistice.

• MAX, MIN – calculeaza maximul respectiv minimul valorilor numerice dintr – un domeniu.

Sintaxa: =MAX(domeniu), =MIN(domeniu). Maximul/minimul calculat prezinta importanta în cazul unor liste lungi de valori numerice sau pentru a fi folosit în alte formule (ca formula imbricata). Categoria: Statistice.

• ROUND, ROUNDDOWN, ROUNDUP – rotunjeste un numar la numarul de zecimale dorit. Round rotunjeste prin lipsa sau adaos, Rounddown – prin lipsa, iar Roundup – prin adaos.

Sintaxa : =ROUND(n, nz), =ROUNDDOWN(n, nz), ROUNDUP(n, nz), unde n este numarul dat, iar nz – numarul de zecimale la care se face rotunjirea. Exemple: =ROUND(3.45,1) Þ 3.5; =ROUND(3.44,1) Þ 3.4; =ROUNDDOWN(3.49,1) Þ 3.4; =ROUNDUP(3.44,1) Þ 3.5. Categoria: Matematice.

Sintaxa: =TODAY( ), =NOW( ). Data si ora sunt date de ceasul sistemului, avantajul fiind actualizarea lor în functie de data si ora la care este deschisa foaia de calcul.

• IF – afiseaza una din doua valori date, în functie de valoarea de adevar a unei conditii date.

Sintaxa: =IF(conditie, val1, val2). Daca valoarea de adevar a conditiei este TRUE, se afiseaza val1 , iar daca este FALSE, val2 . Categoria: Logice.

Exemplu : =IF(C1<5, “corigent”, “absolvent”), afiseaza “absolvent”, deoarece valoarea de adevar a conditiei C1<5 este FALSE (vezi figura).

@ Deseori, în loc de val1 si val2 se folosesc alte functii IF (imbricate), obtinând o structura decizionala cu mai multe variante.

• COUNTIF – numara celulele dintr–un domeniu, care îndeplinesc o anumita conditie.

Sintaxa : =COUNTIF(domeniu, conditie). Este utila, de exemplu, pentru numararea elevilor admisi la un examen, folosind domeniul cu notele acestora. Categoria: Statistice.

Exemplu : =COUNTIF(note, “>=5”) afiseaza câte note din domeniul B1: B3, numit note , sunt mai mari sau egale cu 5.

• TRIM – afiseaza textul dintr–o celula, transformat prin eliminarea spatiilor, cu exceptia câte unui spatiu între cuvinte.

Sintaxa : =TRIM( tex t). Este utila pentru transformarea textelor ce contin spatii nedorite. Categoria: Tex t.

Exemplu : =TRIM(C1) afiseaza tex tul din celula C1, adica “ Sc. Gen. 33 “, modificat astfel: “Sc. Gen. 33”.

• UPPER, LOWER, PROPER – afiseaza textul dintr–o celula, transformat astfel: UPPER capitalizeaza toate literele, LOWER le transforma în litere mici, iar PROPER capitalizeaza prima litera din text si literele ce urmeaza dupa caractere neliterale, restul literelor devenind mici. Formulele sunt utile, de exemplu, pentru afisarea corecta a numelor de persoane.

Exemplu : =UPPER(B1) afiseaza textul din celula B1, si anume “cLaSa A nOuA”, astfel: “Clasa A Noua”.

@ FUNCTIILE IMBRICATE apar ca argument în alte functii. De exemplu, functia =ROUNDDOWN(AVERAGE(note),2) permite calcularea mediei rotunjite prin lipsa la 2 zecimale, unde note este numele domeniului ce contine notele respective). Excel permite pâna la 7 niveluri de imbricare (in exemplul dat, functia Average este imbricata de nivel 2).